Cifrele de scolarizare pentru anul scolar si universitar urmator, in discutie publica

Iată primele observaÈ›ii, la cald, având în vedere interesul generat de aceste cifre, puse în dezbatere publică. (aici, propunerea de HG)

De la început remarcăm scăderea dramatică a locurilor finanÈ›ate de stat pentru învățământul superior. Iată cifrele, în paranteze, cifrele din anul universitar trecut, 2011-2012.

1.  studii universitare de licenta (anul I)                         45.887  (62.850)

2.  studii universitare de master                                         25.426  (35.600)

3.  studii universitare de doctorat                                        1504  (3.500)

Logica scăderii este dată, probabil, de scăderea numărului de absolventi cu bacalaureat în anul trecut, de la 75-80% la 50%. În vara acestui an se vor prezenta la bacalaureat È™i elevii picaÈ›i anul trecut, circa 100.000, în total circa 300.000 de candidati, socotindu-i È™i pe cei care termină anul acesta. Daca se va păstra exigenÈ›a È™i procentul de anul trecut, circa 50%, vom avea, totuÈ™i, 150.000 de absolvenÈ›i de bacalaureat, pentru circa 46.000 de locuri bugetate. Dacă nu se va reuÈ™i aceeaÈ™i exigență, am putea avea È™i 200.000-230.000 de absolvenÈ›i de bacalaureat care se vor bate pe cele 46.000 de locuri.

Noutatea ar fi că se măreÈ™te alocaÈ›ia per student de la 2800 lei la circa 4000, adică suma globală va fi aceeaÈ™i, iar, în plus, universitățile vor putea cere taxe mai mici de la mai mulÈ›i studenÈ›i,  adică să primească mai mulÈ›i studenÈ›i cu taxe parÈ›iale, folosind fracÈ›ionar banii alocaÈ›i de la buget. Fără a depăși însă numărul maxim de studenÈ›i decis de ARACIS.

În plus, este vorba de granturi alocate pe toată perioada studiilor, ceeace reduce tentaÈ›ia de a promova studenÈ›ii fără ca aceÈ™tia să È™tie materia, doar pentru a păstra finanÈ›area.

Salutară este de asemenea reducerea numărului de doctorate finanÈ›ate de stat, de la 3500 la 1500, pentru că avem o inflaÈ›ie de doctori, despre a caror opera  nu se È™tie mai nimic.

Cum accesul la facultate È™i la doctorate se poate baza pe competiÈ›ie, (la doctorat exclusiv pe competiÈ›ie), adică pe examene de admitere, iată un bun prilej pentru unele universități de a se detaÈ™a în instituÈ›ii de educaÈ›ie È™i cercetare căutate de tineri, comparativ cu altele, la care plăteÈ™ti să studiezi, dar calitatea studiilor e scăzută.

1. Numarul de locuri din grădiniÈ›ele (de stat) rămâne acelaÈ™i, 665.000, dar prin translatarea clasei pregatitoare, adică a copiilor în jur de È™ase ani la È™coala primară, se eliberează un număr de locuri, astfel încât capacitatea de cuprindere în grădiniÈ›e creÈ™te în realitate.
2. La clasa a IX-a avem 210.000 (față de 235.000 anul trecut), o scădere de 25.000 de locuri, provenită din scăderea populației școlare și a faptului că nu toți absolvenții de opt clase, din rural, pot merge la oraș la liceu.
3. Noutatea absolută constă în reapariÈ›ia È™colii profesionale (20.000 locuri), pentru absolvenÈ›i de clasa a IX-a, care, văzând că È™chioapătă la  pregătirea prea teoretică din liceu, pot opta sa continue studiile la profesionala.  În plus, sunt alocate 10.000 stagii de practică, pentru absolvenÈ›ii clasei a X-a, care consideră că este mai indicat să înveÈ›e o meserie, în locul continuării liceului. Cum cei 20.000 de tineri care se înscriu la È™coala profesională primesc de la stat È™i o bursă de 180 lei,  fac instruirea practică la agenÈ›i economici, care pot È™i ei să le ofere diverse avantaje, inclusiv băneÈ™ti, prevăd o aglomeraÈ›ie mare pe aceste locuri.
4. Învățământul postliceal, finanÈ›at de stat, creÈ™te de la 14. 800 la 18.187.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro